Apelul unui medic din prima linie: ,,A crescut numărul de cazuri, iar acest lucru poate crea falsa impresie că virusul a devenit mai agresiv’’ (EXCLUSIV)

Dragoș Zaharia, medic specialist pneumolog la Institutul Național de Pneumologie ,,Marius Nasta’’ din București, explică într-un interviu pentru cititorii Gândul.ro, principalele diferențe dintre noul coronavirus și pneumonie. Cât privește agresivitatea virusului, medicul precizează că „a crescut numărul de cazuri, iar acest lucru poate crea falsa impresie că virusul a devenit mai agresiv’’

Reporter: Cum vedeţi, ca pneumolog, acest virus?

Dragoș Zaharia: La modul general, este un virus care nu se deosebeşte foarte mult de celelalte pe care le cunoaştem mai bine, în sensul că boala nu este mai severă – din punct de vedere statistic – însă sunt mai multe cazuri. Cred că are o contagiozitate ceva mai mare decât la celelalte virusuri: cele gripale, paragripale, cu tropism respirator etc. Pare că este puțin mai contagios, dar, statistic, nu pare să dea mai multe forme severe decât celelalte virusuri. În populație, nu există imunizare și, de aceea, apar mai multe cazuri.

Reporter: De ce credeţi că virusul vine cu atât de multe complicaţii pulmonare?

Dragoș Zaharia: Este un virus cu tropism respirator, oferă infecții respiratorii care au severitate diferită – de la o infecție asimptomatică, până la răceli. În cazurile extreme, produce sindrom de detresă respiratorie acută. Nu se deosebește foarte mult, din acest punct de vedere, de celelalte virusuri cu tropism respirator. Dacă putem numi pneumonia virală o complicație, nu este clar de ce aceasta apare la unii pacienți, iar la alții, nu. Acest lucru depinde de interacțiunea virus – organism uman, dar și de comorbiditățile pe care le au pacienții, de bolile asociate, care pot crește riscul acestora.

,,Ca procent, este vorba de același număr de cazuri severe’’

Reporter: Care este diferenţa dintre pneumonie și COVID-19?

Dragoș Zaharia: Sunt două lucruri conceptual diferite: COVID-19 se numește boala produsă de acest virus, care poate afecta nu numai aparatul respirator, ci și alte aparate și sisteme sau organe. De exemplu, poate afecta pancreasul; pacienții fac o formă de diabet acut sau agravează un diabet preexistent. Poate afecta intestinul, dar și alte organe. Preferința este pentru aparatul respirator, cele mai multe cazuri se manifestă prin infecție respiratorie. Pneumonia este o boală infecțioasă a plămânului, așadar, nu toate cazurile de COVID-19 sunt și pneumonii. Acestea pot fi date și de alte virusuri și bacterii sau fungi, nu numai de SARS-COV-2.

Reporter: Cât de agresiv a devenit virusul, în comparație cu începuturile lui?

Dragoș Zaharia: Impresia mea este că se menține agresivitatea lui la același nivel. Nu văd o diferență, doar că a crescut numărul de cazuri, iar acest lucru poate crea falsa impresie că virusul a devenit mai agresiv. Coronavirus este mai contagios și, dacă nu se respectă măsurile de evitare a transmiterii lui, atunci vom avea de-a face cu mai multe cazuri. Ca procent, este vorba de același număr de cazuri severe din totalul numărului de cazuri, ca și la început. Procentul nu a crescut, ci numărul, deci nu cred că a devenit mai agresiv.

” Există și pacienți cu pneumonie COVID-19, care se vindecă fără sechele.”

Reporter: Care sunt efectele coronavirusului pe termen lung?

Dragoș Zaharia: Din punctul de vedere al afectării pulmonare, se estimează că pneumoniile virale se pot vindeca cu sechele. Încă nu se cunoaște foarte clar amploarea acestor modificări sechelare sau ce procent din pacienții cu pneumonie rămân cu sechele. Evident că cei care au pneumonii mai severe au sechele mai importante, dar, deocamdată, nu se cunoaște foarte clar efectul pe termen lung. La o lună de la infecție, pacienții încă au insuficiență respiratorie, nu s-a refăcut încă țesutul pulmonar. Dacă s-a cicatrizat țesutul pulmonar, atunci e posibil ca pacientul să rămână cu insuficiență respiratorie pe termen lung. Probabil că ne vom da seama de aceste efecte după câteva luni, când vom avea din ce în ce mai mulți astfel de pacienți. Există și pacienți cu pneumonie COVID-19, care se vindecă fără sechele. În schimb, cei care au deja o boală pulmonară preexistentă sau comorbidități se vindecă cu sechele importante, care produc insuficiență respiratorie cronică. Deocamdată, suntem la o perioadă scurtă de la vindecarea acestor pacienți, probabil că în următoarele luni vom avea o idee mai clară. Se vor publica anumite studii statistice.

Riscul de contaminare, principalul motiv al neefectuării necropsiilor

Reporter: Cum descrieți leziunile provocate de COVID-19 la nivelul plămânilor?

Dragoș Zaharia: Noi le numim leziuni de pneumonie. Plămânul are consistența unui burete, iar zonele de pneumonie sunt similare cu buretele care conține apă. Așadar, este o zonă de plămân în care se adună apă, de fapt, este un infiltrat plasmatic. Acea apă nu este altceva decât sânge filtart în interiorul alveolelor pulmonare, alveolele fiind acele ochiuri ale buretelui. Această structură cu similarități de burete este una destul de fragilă. Este o rețea de alveole, cu pereți foarte subțiri, iar în procesul acesta patologic al pneumoniei se pot distruge pereții alveolari. Poate produce o distrucție mai amplă a acestei structuri, care este ireversibilă. Dacă în zona de pneumonie se produc și distrugeri ale pereților alveolari, atunci nu se mai poate reface structura plămânului, aceasta rămânând cu sechele. În zonele de pneumonie, plămânul este inundat cu lichid, iar structura acestuia poate fi distrusă în mod ireversibil.

Reporter: De ce nu se fac necropsii în pandemia COVID-19?

Dragoș Zaharia: Principalul motiv ar fi riscul de contaminare, eu nu văd alt motiv. După părerea mea, nu există o contraindicație absolută pentru efectuarea necropsiilor. Trebuie să ne gândim și la necesitatea acestora. Dacă nu avem o cauză clară a decesului, atunci – în cele mai multe cazuri – merită să se efectueze o necropsie, pentru a afla cauza decesului. Dar când avem toate dovezile: test pozitiv, investigații clinice și paraclinice, care ne confirmă diagnisticul, nu merită să se efectueze o necropsie, pentru că nu ne aduce nimic nou. Există și riscul de contaminare a celor care efectuează necropsia, dar acestea s-au făcut și se mai fac, mai mult în scop științific decât în scop medico-legal. Sunt foarte puține cazuri de pacienți cu infecții COVID-19, la care necropsia aduce date în plus față de ceea ce se știa deja. Dacă în timpul spitalizării pacientului, noi avem argumente medicale suficiente pentru diagnostic, nu este necesară necropsia. Această impresie că se ascunde adevărul este falsă. Trebuie făcut doar dacă este necesar. La noi, există o legislație care reglementează lucrul acesta. S-au făcut necropsii și la noi în România, în anumite cazuri.